Pe 12 octombrie, Spania sărbătorește El Día de la Hispanidad, Ziua Hispanității. Aceasta este, oficial, ziua națională a regatului iberic, Fiesta Nacional de España. Pe 12 octombrie 1492, la ora 2 dimineața, marinarul Rodrigo de Triana, de pe vasul Pinta, l-a sculat pe căpitanul vasului, Martín Alonso Pinzón, pentru a-i comunica că a zărit pământ.
Pinzón, la rândul său, l-a anunțat pe genovezul Cristofor Columb (Cristobal Colon), conducătorul expediției, despre atingerea țărmului necunoscut. Columb tocmai descoperise, astfel, un nou continent, America. De fapt ajunsese pe o insulă din Bahamas, pe care o va numi San Salvador. În aceeași călătorie, el va descoperi și alte insule din Marea Caraibelor, incluzînd Cuba și Hispaniola și întemeiind prima colonie de pe noul continent, în actualul Haiti. Au urmat încă trei călătorii peste ocean ale genovezului și descoperirea Antilelor și a Trinidadului (1493 și 1498), apoi debarcarea pe coasta nordică a Americii de Sud (1498) și pe coasta estică a Americii Centrale (1502). Deși genialul genovez a murit convins că descoperise un nou drum spre Asia, voiajele sale au deschis Spaniei calea spre statutul de imperiu la nivel planetar și omenirii drumul spre globalizare.
Este o modă acum, din păcate de mulți încurajată, de a-l demoniza pe ilustrul navigator genovez și de a-l face culpabil de răspândirea sclaviei. Acest tip de propagandă nu este deloc nou, el a apărut acum 500 de ani, atunci când istoriografia europenilor protestanți, rivali ai Imperiului Spaniol (Anglia și Țările de Jos) a inaugurat un stil defăimător de a descrie istoria spaniolă, stil cunoscut sub denumirea de „Legenda Neagră (la Leyenda Negra)”, prin care spaniolii erau descriși ca fiind cruzi, intoleranți, catolici fanatici și extrem de sângeroși. Și totuși Cristofor Columb, împreună cu sprijinitoarea și finanțatoarea sa, regina catolică Isabel I de Castilla, dețin meritul incontestabil al universalizării Europei și al globalizării. Chiar dacă, cu mai bine de 400 de ani înaintea lui Columb, scandinavii lui Leif Ericsson au format o primă colonie în actuala Newfoundland, octombrie 1492 rămâne data la care începe globalizarea reală și impunerea treptată a modelului economic european la scară mondială.
Ca și în secolul XIX, globalizarea s-a făcut cu forța și a adus moartea a jumătate dintre indigeni în numai 100 de ani, aducând Vestului Europei o superioritate numerică covârșitoare:
Mai mult, dacă până la 1492, comerțul mondial se făcea predominant pe cale terestră între Europa, India și China, după prima expediție a lui Columb, schimburile internaționale se amplifică și se fac majoritar pe cale maritimă. Imediat după descoperirea Americii, portughezul Vasco da Gama ocolește Africa prin sudul Atlanticului, depășește capul Bunei Speranțe , ocolește din nou Africa (acum prin est) și ajunge în India, la Kerala. Deși a fost, pe nedrept, minimalizată, călătoria lui da Gama este la fel de importantă precum cea a lui Columb, ea marcând integrarea simultană a regatelor iberice în comerțul mondial și dezvoltarea unor noi rute comerciale, preponderent maritime, care au legat Europa de America și de Asia. Practic, în mai puțin de 10 ani, cei doi navigatori au creeat premizele globalizării. Și dacă nou-descoperita Americă a adus în Spania cantități uriașe de aur și argint, portughezii s-au îmbogățit din comerțul cu mirodenii asiatice. Globalizarea, din nou, nu s-a făcut fără pierderi imense: argintul adus în cantități uriașe din Bolivia, via Ciudad de Mexico, a devalorizat brusc argintul european și a declanșat un proces inflaționist care a sărăcit Spania în secolul XVI. La fel, mirodeniile aduse de portughezi au tăiat profiturile uriașe făcute până atunci de către venețieni pe seama comercializării acelorași arome. În schimb, cartofii și porumbul au salvat întreaga populație europeană de foamete.
Piața pe care intrau europenii în Asia era imensă, populația asiatică fiind, în vremea lui da Gama, de cinci ori mai mare decât cea europeană. India singură avea o populație dublă față de cea a Europei de Vest. Expedițiile comerciale maritime ale portughezilor, olandezilor, englezilor și francezilor au dus la dominarea comercială a Asiei de către europeni și au culminat cu ocupația militară a sudului continentului de către puterile bătrânului continent.
Columb și Vasco da Gama au mai adus lumii și mobilitate: dacă până atunci, timp de multe mii de ani, europenii trăiau în Europa, amerindienii în America, iar africanii în Africa, în numai 500 de ani, europenii au devenit majoritari în Australia sau în Chile, asiaticii sunt relevanți numeric în aproape întreaga Americă, iar africanii pot fi întâlniți în întreaga Europă și oriunde în America.
Instrumentele globalizării au fost, în primul rând, economice. Argintul din America de Sud a reprezentat cel mai puternic instrument, alimentând înființarea și gloria Imperiului Spaniol și, ajuns în China, devenind principala modalitate de plată a șantierului Marelui Zid. Tot din America a venit zahărul, de care europenii s-au atașat incredibil de puternic și au rămas astfel până astăzi.
Marile descoperiri de rute comerciale majore pe care le datorăm cuplului Columb-da Gama au indus o creștere medie anuală de 1% a comerțului internațional global pentru următorii 300 de ani, iar destrămarea imperiului spaniol, după 1800 și a celor francez și britanic după 1900 a dus la intensificarea schimburilor comerciale globale.
Istoria văzută din perspectiva Zilei Hispanității (12 octombrie) se vede ca o istorie a europenizării întregii planete prin comerț internațional. Numai că o asemenea istorie nu este completă.
Înainte cu aproape 100 de ani de Cristofor Columb și de Vasco da Gama, o flotă de zeci de ori mai mare decât cele spaniolă sau portugheză, a străbătut apele Asiei, în căutare de produse și de rute comerciale. Era flota condusă de amiralul eunuc Zheng He (născut musulman cu numele Ma He) , o flotă de comori ale Chinei purtate până în orașul indian Calicut, în aceeași provincie Kerala, unde a ajuns și Vasco da Gamma. Flota dinastiei Ming fusese construită la ordinul împăratului Zhu Di (1402-1424) și era impresionantă: 3800 de vase, dintre care 1350 de vase de patrulare și 1350 de vase de apărare a porturilor, plus 400 de nave de luptă propriu-zise și încă 400 de nave de transport pentru orez și alte alimente. Această flotă impresionantă includea și 20 de „nave cu comori”, fiecare dintre ele de cinci ori mai mare (120 de metri lungime și 50 de metri adâncime) decât un vas de-al lui da Gama. Vasele cu comori conduse de amiralul Zheng au făcut șapte călătorii, trei până pe coasta de sud-vest indiană (Kerala), una până la strâmtoarea Ormuz din Golful Persic și trei până în peninsula arabă și până pe coasta estică a Africii. Ultima călătorie a fost făcută pe timpul celui de-al cincilea împărat al dinastie Ming, Zhu Zhanji (1433).
Călătoria vaselor chinezești cu comori a fost doar un semn a ceea ce va deveni ulterior Zhōngguó shìjì (secolul chinezesc), adică o economie globală dominat autoritar de către China. Simbolic vorbind, nașterea noii Chine, Republica Populară a lui Mao este datată tot într-o zi de octombrie (1 octombrie 1949), parcă anume pentru a întregi istoria globalizării, începută în octombrie 1492.
Secolul chinezesc a început cu o Chină campioană a comerțului global. În anul 2020, China a fost cel mai mare exportator al lumii, cu 2591 de miliarde de dolari, adică aproape dublu față de Statele Unite (1 431 de miliarde de dolari):
Iar cu 2000 de miliarde de dolari, China este al doilea cel mai mare importator din lume, după SUA, 2 400 de miliarde de dolari:
Și pentru a înțelege cât de mare este forța chinezilor în evoluția comerțului internațional, dacă între 1500 și 1800 acesta creștea cu 1% pe an, între 1950 și 2020, comerțul global a crescut cu 4-5% în fiecare an, adică de cinci ori mai rapid ca acum 500 de ani. Din 1950 până în 2020, comerțul internațional a crescut de 40 ori în volum și de 274 de ori în valoare:
Ca valoare, comerțul internațional a căzut de la peste 19 000 miliarde de dolari în 2018 la puțin peste 17 000 de miliarde de dolari în 2020. Așadar, China singură mișcă cam un dolar din fiecare patru dolari din comerțul global…